Diferența principală între Conturile de plătit și Biletele de plătit este că Conturile de plătit reprezintă suma datorată de companie furnizorului său atunci când sunt achiziționate bunuri sau se apelează la servicii, în timp ce bancnotele de plătit reprezintă promisiunea scrisă pentru acordarea unei sume specifice de bani la un viitor specific data sau conform cererii titularului notei.
Diferența dintre conturile de plătit și notele de plătit
Datoriile pe termen scurt sunt obligațiile financiare pe care fiecare întreprindere le are pentru a menține o gestionare adecvată și durabilă a fondului de rulment. O afacere bună va gestiona și menține întotdeauna o cantitate decentă de fond de rulment pentru a derula operațiunile de zi cu zi. Conturile de plătit și bancnotele de plătit sunt adesea utilizate în mod interschimbabil. Acestea fac parte din pasivele curente din bilanț, dar există o ușoară diferență atunci când sunt analizate atât în profunzime, cât și individual.
În acest articol, analizăm în detaliu conturile de plătit față de notele de plătit.
Conturi de plătit vs. Note de plătit - Infografică
Aici vă oferim cele mai importante 7 diferențe între conturile de plătit și notele de plătit.
Conturi de plătit vs. Note de plătit - Diferențe cheie
Diferențele critice dintre conturile de plătit și notele de plătit sunt după cum urmează -
- Datoriile de credit sunt obligații financiare de bază ale unei întreprinderi care sunt clasificate ca datorii curente. În general, acestea nu implică acordul scris al unei plăți care trebuie efectuată într-un termen specificat. Titlurile de plată, pe de altă parte, sunt cunoscute ca bilete la ordin scrise pe care o companie le primește atunci când împrumută bani de la un creditor, care sunt în general instituții financiare și companii de finanțare sau de credit suplimentare.
- O diferență semnificativă între debitele de titluri și conturile de plătit este că în cadrul datoriilor de titluri de plată, termenele de plată și modul sunt stabilite după încheierea contractului de creditare. Fondurile sunt furnizate de compania de credit, deși în conturile de plată, în general nu există nicio obligație sau un termen fix de plată la care compania trebuie să respecte pentru a efectua plăți.
- Datoriile contabile nu sunt acorduri scrise formale și, de cele mai multe ori, este un acord verbal care are loc între cele două părți. Dimpotrivă, obligațiunile de plătit sunt întotdeauna un acord formal și scris.
- Datoriile datorate se datorează, în general, furnizorilor sau subcontractanților și, prin urmare, nu există o dobândă formală pentru instrument și nici o obligație fixă de plată. În cadrul obligațiunilor de plată, instrumentul poartă întotdeauna un anumit procent din dobânzi, care se datorează în fiecare lună sau conform termenelor de plată, care sunt stabilite și convenite inițial.
- Datoriile de cont sunt întotdeauna o obligație pe termen scurt și sunt o datorie curentă; pe de altă parte, datoriile cu titluri de credit pot fi fie curente, fie un pasiv necurent.
- Bancnotele de plătit sunt în esență sub forma unui împrumut care suportă termenele de plată, termenele de scadență, etc. acord formal sau scris.
Conturi de plătit vs. Note de plătit - Diferența de la cap la cap
Să vedem acum diferența de la cap la cap între conturile de plătit și notele de plătit.
| Conturi creditoare | Note de plată | |
| Întotdeauna o obligație pe termen scurt față de afacere | Poate fi o obligație pe termen scurt sau pe termen lung față de afacere | |
| Datorii de cont pot fi întotdeauna convertite în datorii de note. | Debitele pentru note nu pot fi convertite niciodată în datorii din cont. | |
| Suma se datorează în general vânzătorilor și furnizorilor companiei. | Obligațiunile de plată sunt suma datorată instituțiilor financiare și companiilor de credit. | |
| Este creat în cazul clienților cu risc scăzut. Unui client care prezintă un risc scăzut i se pot acorda bani din cauza istoricului său bun de creditare și a bonității sale. | Este creat în cazul clienților cu risc ridicat. Unui client cu risc ridicat ar trebui să i se acorde numai bani și atunci când își îndeplinește anumite obligații. | |
| Nu există termeni specifici în conturile de datorii și nici o obligație specifică de plată către creditori. | Există un termen specific de plată, cum ar fi perioada de scadență, rata dobânzii, clauze pentru neplată etc. | |
| Este o competență vitală pentru calcularea fondului de rulment și gestionarea fondului de rulment. | Poate fi sau nu poate fi luat în calculul fondului de rulment. | |
| Acesta provine din achiziționarea de articole tranzacționabile sau stocuri. | De asemenea, poate evolua în cazul achiziționării de active pe termen lung sau împrumuturi sau pentru a satisface obligațiile existente. |
Concluzie
Ambele datorii ale conturilor și ale datoriilor sunt ambele o componentă vitală pentru gestionarea fondului de rulment și a altor obligații pe termen scurt ale companiei, ceea ce face ca gestionarea acestor două obligații pe termen scurt să fie esențială pentru ca o companie să își desfășoare activitatea zilnică. Datoriile de cont și datoriile sunt ca o formă de datorie care poate fi clasificată atât în pasivele curente, cât și în cele non-curente. Pentru o gestionare eficientă a fondului de rulment, pasivele curente, precum bancnotele și datoriile, trebuie gestionate eficient.
Întreprinderile trebuie să angajeze procese specifice pentru a-și gestiona cu succes obligațiile actuale dacă doresc să aibă succes pe termen lung.
