Corelație inversă (definiție, formulă) - Exemple practice

Ce este corelația inversă?

Corelația inversă este definită ca relația matematică dintre două variabile în care pozițiile lor sunt opuse una față de cealaltă. Înseamnă că dacă o variabilă afișează o creștere a poziției sale, atunci celelalte variabile ar afișa o scădere. Un coeficient de corelație negativ semnifică o corelație inversă, iar valoarea prezentată de coeficientul de corelație semnifică puterea unei relații liniare sau neliniare între două variabile.

Cum se găsește corelația inversă?

Coeficientul de corelație ajută la determinarea relației dintre două variabile utilizând relații statistice și matematice ca o corelație inversă (atunci când coeficientul este negativ).

Pentru două variabile X și Y, coeficientul de corelație poate fi exprimat după cum este afișat mai jos: -

r = n (∑xy) - ∑x ∑y / √ (n * (∑x 2 - (∑x) 2 )) * (n * (∑y 2 - (∑y) 2 ))

Aici numărul de variabile pentru determinarea coeficientului de corelație este reprezentat ca n .

  • Dacă ambele variabile (X și Y) împărtășesc același număr de seturi de date utilizate pentru a determina corelația, ar fi denumită omogenă. Dacă ambele variabile împărtășesc un număr diferit de seturi de date utilizate, atunci aceasta ar fi denumită heterogenă.
  • Calculul corelației pentru setul de date omogen este mai ușor și mai puțin complex în comparație cu seturile de date eterogene.

Exemplu numeric de corelație inversă

Să presupunem că un investitor deține două active X și Y au următoarele randamente: -

  1. X: 22, 20, 110
  2. Y: 70,80,30

Pentru a calcula coeficientul de corelație X și Y, efectuați următorii pași: -

  • ∑X = 22 + 20 + 110 = 152
  • ∑Y = 70 + 80 + 30 = 180
  • ∑ (X 2 ) = (22) 2 + (20) 2 + (110) 2 = 12.984
  • ∑ (X × Y) = (22 × 70) + (20 × 80) + (30 × 110) = 6.440
  • ∑ (X) 2 = (152) 2 = 23.104
  • ∑ (Y) 2 = (180) 2 = 32.400

r = - 0,99

Prin urmare, investitorul deține un portofoliu diversificat de două active. Portofoliul oferă o corelație inversă de -0,99.

Corelația inversă în diversificarea portofoliului

Diversificarea este un proces care reduce riscul de concentrare și ajută la alocarea capitalului de investiții în mai multe active. Un portofoliu de active este formulat pentru a realiza diversificarea riscului inerent în deținerea acestor active și pentru a asigura randamente stabile. Un portofoliu de active înseamnă o colecție de active financiare: astfel de active financiare pot fi obligațiuni, acțiuni sau mărfuri.

Diversificarea realizată pentru un portofoliu de active este un exemplu de corelație inversă. Când coeficientul de corelație este la -1, se spune că diversificarea este la maxim și există un risc minim implicat în portofoliul de active formulat.

Corelație inversă - Exemplu de aur și dolar

Aurul este o marfă care este un instrument foarte popular care poate fi utilizat atât pentru acoperirea riscului, cât și pentru investiții. Aurul ca activ are o relație inversă bazată pe corelație cu dolarii SUA.

Aurul poate fi utilizat pentru a reduce nivelul crescut al inflațiilor și, prin urmare, pentru a reduce orice posibilă pierdere a valorii dolarului american. Ori de câte ori un dolar se prăbușește în fața creșterii inflației, aurul poate fi utilizat ca instrument alternativ de investiții pentru a reduce inflația, a opri pierderea de valoare și a reduce impactul potențial al unei prăbușiri a dolarului.

Avantaje

  1. Oferă diversificare în portofoliul de active financiare.
  2. Riscul diversificabil este definit ca fiind riscul specific firmei.
  3. Un portofoliu deține active care nu sunt specifice unei firme sau industrii, dar care se adresează mai multor firme sau industrii.
  4. Nu este necesar ca fiecare industrie să funcționeze în mod similar și, prin urmare, să conducă la o corelație inversă.
  5. O corelație inversă între cele două active poate ajuta la pozițiile de acoperire.

Limitări

  1. Analiza corelației inverse nu ia în considerare potențialele valori aberante.
  2. În plus, analiza nu ia în considerare comportamentul ciudat al câtorva puncte de date preluate în setul de date ales pentru analiză.
  3. Pot exista diverși factori și variabile care ar putea să nu facă parte din determinarea și analiza corelației inverse.
  4. Extrapolarea rezultatelor datelor de referință pe noile date poate da naștere la erori și la niveluri ridicate de risc.
  5. O corelație inversă între două variabile nu înseamnă o relație cauză-efect între cele două variabile.

Puncte importante

  1. Această analiză nu este o analiză statică, ci o analiză dinamică care se modifică cu timpul.
  2. Cele două variabile luate pentru analiză pot afișa o corelație pozitivă pentru o anumită perioadă de timp și o corelație inversă în următoarea perioadă de timp.
  3. Nu descrie relația cauză-efect dintre cele două variabile.
  4. Dacă corelația nu este calculată corect, poate prezenta rezultate subțiri.

Concluzie

Analiza de corelație ne spune cum se comportă între ele două variabile luate pentru analiză. În acest sens, dacă o variabilă prezintă aprecieri în caracteristicile sale, cealaltă variabilă ar afișa deteriorarea valorii sale. Cel mai bun mod de a determina corelația inversă între două variabile este de a utiliza analiza de regresie și de a trasa rezultatele folosind un grafic scatter.

Se spune că portofoliul de active care oferă o corelație inversă este diversificat. Un portofoliu diversificat reduce măsura riscului nesistematic.

Articole interesante...