Ce este Basel III? - Obiective, reguli, critici și impact

Ce este Basel III?

Basel III este un cadru de reglementare, o extindere în acordurile de la Basel, conceput și agreat de membrii Comitetului de supraveghere bancară de la Basel pentru a consolida cerințele de capital ale băncilor și a atenua riscul. Acest lucru se realizează prin obligarea băncilor să dețină mai multe rezerve de capital împotriva activelor lor, ceea ce, la rândul său, ar reduce capacitatea băncilor de a obține efectul de levier.

Explicaţie

Comitetul de la Basel pentru supravegherea bancară a fost înființat în 1974 cu scopul de a asigura stabilitatea financiară prin adoptarea unor reglementări stricte privind practicile și finanțele bancare. Comitetul este format din guvernatori de la bănci centrale din zece țări diferite - cu sediul în Basel, Elveția.

Comitetul de la Basel era format inițial din membrii G10. Mai târziu în 2009, a extins calitatea de membru la instituții din Brazilia, Australia, India, Arabia Saudită, Rusia, Japonia, Italia, Mexic, Argentina, Canada, Belgia, Indonezia, Elveția, Africa de Sud, Regatul Unit și Statele Unite, toate acestea formează.

Obiective

Basel III a introdus reforme care vizau reducerea riscului în sistemul bancar. Obiectivul din spatele acordului este de a păstra mai multă securitate ca rezervă înainte de a strânge bani. Acesta vizează îmbunătățirea cadrului de reglementare bancară prevăzut în acordurile de la Basel anterioare. Acesta a subliniat îmbunătățirea rezistenței băncilor, luând în considerare gestionarea financiară și a riscurilor cu testarea stresului în situații extreme. Acesta asigură întărirea băncilor în perioadele de criză de lichiditate și dificultăți financiare.

Implementare

Basel III a apărut la acordul membrilor BCBS în noiembrie 2010. Implementarea a fost planificată din 2013, dar a suferit o extindere repetată în implementare. Primul programat pentru martie 2019, în timp ce cel de-al doilea program este programat în ianuarie 2022.

În Statele Unite, Basel III s-a spus că se aplică tuturor instituțiilor cu active de peste 50 miliarde USD, cu diferențe între cerințele de raport și calcule. În 2013, Consiliul Rezervei Federale a aprobat versiunea SUA a raportului de acoperire a lichidității acordului Basel III. Statele Unite au propus, de asemenea, clasificarea activelor lichide în trei niveluri cu 0%, 20% și 50% ponderarea riscurilor, cu o importanță deosebită acordată băncilor și instituțiilor financiare importante din punct de vedere sistematic.

În contextul european, impunerea programată a cerințelor de capital, a raportului de levier și a cerințelor de lichiditate a variat în timp.

Stâlpii Basel III

1. Solicitarea băncilor de a menține rezerva minimă de capital împreună cu un strat suplimentar de tampon în capital comun
2. Testarea stresului sistemului bancar prin implementarea cerințelor de levier
3. Cerințe suplimentare de capital și lichiditate pentru băncile importante din punct de vedere sistematic.

Regulile Basel III

Adecvarea capitalului

• Cerințele de rezervă de capital au crescut la 7%, inclusiv capitalul de 2,5% tampon împotriva activelor ponderate la risc (RWA). Legislația suplimentară impune un tampon anticiclic de la 0% la 2,5% din RWA pentru CET1
• Pentru activele ponderate la risc necesită o finanțare de capital comună de 4,5%. În Basel II, această cerință era de 2%
• Capitalul minim de nivel 1 a crescut de la 4% în Basel II la 6% în Basel III, cuprinzând 4,5% din CET1 și 1,5% suplimentar din AT1 (Nivelul suplimentar 1)

Pârghie

• Băncile trebuie să mențină un raport de pârghie de cel puțin 3%. Acesta este capitalul de nivel 1 ar trebui să fie de cel puțin 3% sau mai mult din totalul activelor consolidate (inclusiv elementele care nu sunt bilanțiale)

Lichiditate

• Băncile trebuie să dețină active lichide de înaltă calitate pentru a acoperi ieșirile totale de numerar pe parcursul a 30 de zile
• Cerința raportului de finanțare stabilă net a crescut la o perioadă de peste un an

Critică

1. Cerințele privind rezervele de capital vor reduce concurența în sectorul bancar pe măsură ce barierele la intrare cresc. Criticii susțin că normele standard vor proteja sectorul în moduri nefavorabile
2. Cerințele de levier și de adecvare a capitalului vor avea, de asemenea, impact asupra eficienței băncilor mai mari, care au avut creșteri consistente bazate pe marje stabile
3. Metodologia de ponderare a riscului este aceeași în Basel III pentru calcularea RWAs ca în Basel II. Acest lucru ar putea da importanță agențiilor de rating care evaluează activele pe baza riscului. Criticii susțin că o astfel de dependență de agențiile de rating este deranjantă cel puțin după criza subprime din 2008
4. Critica de la Basel III nu se limitează la principiile și reglementările sale, ci și la implementare
5. Criticii au subliniat în repetate rânduri întârzierea în implementarea cadrului
6. American Bankers Association a criticat regulamentul afirmând că Basel III nu va avea doar impact, ci va paraliza băncile mai mici din Statele Unite

Impact

Normele riguroase de la Basel II vor avea cu siguranță un impact asupra ușurinței de afaceri de care se bucură băncile din întreaga lume. Cerințele înăsprite ale amortizorului de capital, efectului de levier și lichidității vor atinge profitabilitatea și marjele băncilor. De exemplu, o cerință de capital mai mare de 7% introdusă în Basel III va reduce profiturile băncilor într-o oarecare măsură. Mărimea debursărilor împrumutului va fi direct afectată de necesitatea rezervelor de capital.

Un studiu OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) din 2011 a arătat că efectul Basel III asupra PIB-ului ar fi de -0,05% până la -0,015% anual pe termen mediu. Un alt studiu a arătat că băncile au trebuit să mărească aproximativ 15 puncte de bază pe spread-urile lor de împrumut pentru a îndeplini cerințele regulii rezervei de capital.

Concluzie

Basel III este, fără îndoială, un pas bun în consolidarea mediului bancar după criza financiară mondială din 2008. Criza a arătat că băncile mai mari urmăresc expansiunea rapidă, fără a acorda o pondere corespunzătoare împrumuturilor mai riscante. Rezultatul a fost o nevoie urgentă de un cadru mai strict care să poată reglementa efectul de levier, lichiditatea și amortizarea capitalului în cadrul sectorului.

A fost introdus cu revizuiri și forță la principiile Basel II. Noul cadru prevede o adecvare a capitalului mai mare în ceea ce privește RWA-urile, tampoanele de conservare a capitalului și tamponul anticiclic în ceea ce privește RWA-urile, subliniind astfel consolidarea sistemului bancar internațional.

Cu toate acestea, are anumite puncte slabe care expun sectorul la ineficiențe. A fost acceptat pe scară largă, iar implementarea sa realizat pe tot globul. Cu toate acestea, armonizarea reglementărilor bancare din întreaga lume poate duce și la deteriorarea rezultatelor, deoarece unele țări au deja cadre mai bune.